Karina e o fata care desi iubeste viata,in iarna asta nu a reusit sa profite deloc de frumusetile ei.Singurul lucru pe care l-a facut a fost sa stea,sa doarma.sa vada filme si sa mai piarda de vreo 3,4 ori timpul prin cluburi.
Nici tigarile,nici bautura...nimic nu o mai multumeste.Persoanele din jurul ei se dovedesc a fi exact ceea ce nu si-a dorit niciodata.Cineva spunea ca desi la varsta adolescentei "sinceritatea" este primul lucru pe care ti-l doresti la persoanele din jur...la maturitate asta nu mai conteaza,daca spui asta la un test psihologic e ca si cum nu ai fi spus nimic...nu intereseaza pe nimeni...sunt alte lucruri mult mai importante.
Desi Karina stie asta ,uraste nespus de mult persoanele care nu sunt sincere.Pentru ea acum viata nu inseamna altceva decat VISARE.Ii place sa viseze si desi stie ca de cele mai multe ori visele ei sunt imposibile ,ea viseaza.De Valentine's ,Vivi,prietena ei cea mai buna,confidenta ei,a intrebat-o ce isi doreste in acel moment.Cu lacrimi in ochi i-a raspuns ca vrea ca cele mai nesemnificative lucruri sa devina realitate.Ce inseamna pentru ea cele mai nesemnificative lucruri?Isi doreste ca Filip din visele ei sa existe si ...sa se plimbe prin zapada,chiar daca afara e ingrozitor de frig,isi doreste sa poata sa se bata cu zapada,sa se dea cu sania si sa se tina cu el de mana.Nu vrea nimic altceva,vrea sa poata sa ii ofere iubirea pe care o are,vrea ca Filip sa o iubeasca.Vrea ca toate lucrurile nesemnificative in zilele petrecute cu el sa fie cele mai frumoase...Ea cauta fericirea...desi a incetat de mult sa mai caute iubirea,in momentul asta ar da'o la toata lumea,dar lumea nu are timp de ea....Toti sunt prea grabiti pentru a asculta ce ea isi doreste...
La un moment dat avea planuri sa plece la munte.Acum nu are cu cine,Filip al ei a disparut,e plecat pentru o lunga perioada din oras,din tara...A ramas singura..asa se simte de fiecare data cand nu reuseste sa vorbeasca cu Vivi...Se simte salbatica,nu isi gaseste locul in lumea asta a vitezei..Desi ea e foarte grabita i se pare ca lumea din jurul ei e mereu pe fuga,nu poate sa inteleaga cum a trecut atata timp si ea inca il viseaza pe Filip.
Filip acum pentru ea a ramas unica speranta,inca il astepta pentru ca stie bine ca Lucas nu o mai iubeste..Defapt nici nu se mai gandeste la el,a renuntat de mult la a se mai gandi degeaba..stie si ea ca dragostea cu sila nu se poate.Mai sunt momente cand totusi ii e dor si tanjeste dupa clipele alea cu el,dupa ciocolata aia care ii lasa si acum un gust dulce amarui.
In momentul asta simte atatea,ar oferi atatea,dar nu are cui...Tot ce face e sa analizeze persoanele din jurul ei.
Ii place mult sa analizeze persoanele din jurul ei,asa l-a cunoscut si pe Matei,baiatul care in fiecare dimineata merge pana la statia de autobuz inaintea ei.Ii analiza mereu gesturile...mersul..si era ceva care o atragea la el.
In dimineata cand el a intrebat'o daca are un foc,ea a ramas socata.pentru ea era doar baiatul care ii placea sa il analizeze,baiatul care nu vorbea si doar il privea...dimineata aia a fost un soc pentru ea,a facut-o sa nu reuseasca sa scoata niciun cuvant timp de 2 minute.El o credea o ciudata,ea incepuse sa il placa..Au inceput sa vorbeasca din nimic...a aflat ca in fiecare dimineata la ora aia el mergea la prietena lui.Nu voise sa auda asta,era ultimul lucru care voia sa il auda,dar totusi a auzit...el avea prietena.
Urmatoarea dimineata s-au intalnit din nou in statie,el a inceput sa vorbeasca cu ea ca si cand s-ar fi cunoscut de ani de zile,ea nu se gandea decat la faptul ca el avea prietena si ca oricum discutiile astea nu duc nicaieri.Fara alte discutii el i-a propus sa se intalneasca dupa ore pentru ca avea multe de povestit si voia ca cineva sa il asculte.Surprinsa de propunere a spus Da fara sa se mai gandeasca macar o secunda,el i-a multumit .
Dupa amiaza s-au intalnit la locul stabilit si au mers la un suc.Desi il cunostea de 2 zile avea impresia ca deja il cunoaste de o viata...ii placea modul cum gandea,ii placea cum zambea,ii placea cum el vorbea despre prietena lui..nimic nu o facea sa nu fie fericita in momentele alea.Baiatul asta plin de viata,mereu cu zambetul pe buze...avea o problema...era foarte trist...Cu o luna in urma iubita de care tot vorbea murise,odata cu ea murisera si sperantele lui,planurile de viitor si toate lucrurile frumoase petrecute impreuna...acum nu ii mai pasa e nimic... De era mereu fericit?pentru ca mereu se droga...Karina renuntase de mult in a mai iesi cu grupusorul ei de "drogangii"practicase si ea asta la un moment dat.Povestea asta chiar si pentru ea care trecuse prin multe era cutremuratoare...nu isi putea inchipui cum "el" ,baiatul pe care in fiecare dimineata il analiza si cu care acum purta discutii despre viata a trecut prin atatea.
Dupa cateva saptamani deja au inceput sa se comporte ca 2 prieteni...ea incerca sa il inlocuiasca pe Lucas,desi stia ca o persoana nu poate fi inlocuita,iar el incerca sa aiba incredere maxima in ea...
Dupa 2 luni de intalniri,aproape zilnice au inceput sa aiba o relatie...relatie pe care nu o va uita niciodata,a facut-o sa se bucure de cele mai nesemnificative lucruri,sa iubeasca nebun,sa fie asa cum nu a mai fost niciodata.Desi crezuse ca relatia cu Lucas fusese cea mai frumoasa,acum Matei o facea sa se simta speciala,sa se simta iubita,sa poata sa iubeasca si sa nu aba temeri...pana intr-o zi cand el a plecat la facultate in Germania.Acum se vad foarte rar,iar in iarna asta Karina a stat cu gandul la Filip ,baiatul mult visat din copilarie...
Acum, Karina nu isi mai doreste nimic.Pentru ea totul e confuz,nu poate sa inteleaga cum fericirea poate sa treaca atat de repede si tristetea sa te invaluie.
